Pacienţii cu afecţiuni preexistente care provoacă probleme la respiraţie, şuierat la respiraţie şi probleme pulmonare au risc mai mare de a dezvolta cazuri severe de infecţie cu COVID-19 cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2.
Studiul citat de Reuters a indicat că greutatea în respiraţie, cunoscută sub numele de dispnee, este singurul simptom al COVID-19 care este asociat în mod semnificativ cu cazuri severe şi cu pacienţii care necesită terapie intensivă.
Pacienţii cu probleme respiratorii şi la plămâni au risc crescut de COVID-19 sever
Rezultatele analizei, care nu au fost supuse procesului de validare academică (peer-review), dar au fost publicate pe site-ul cu studii ştiinţifice MedRxiv, sugerează că nu toate afecţiunile preexistente prezintă acelaşi risc de complicaţii în cazul pacienţilor infectaţi cu COVID-19.
Una dintre acestea, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), o afecţiune pulmonară cronică progresivă ce generează probleme de respiraţie pe termen lung, este cel mai mare factor de risc pentru o formă severă a COVID-19 în rândul pacienţilor spitalizaţi, potrivit studiului.
Vageesh Jain de la Institutul pentru Sănătate Globală (din cadrul University College London), coautor al cercetării, a declarat că rezultatele ar trebui să ajute la îndrumarea autorităţilor sanitare şi medicilor în prioritizarea persoanelor cu cel mai mare risc de boală COVID-19 gravă.
Denumită COVID-19, boala este o infecţie respiratorie care, în cazurile grave, provoacă dificultăţi respiratorii şi insuficienţă pulmonară. În cazurile mai uşoare, cele mai frecvente simptome sunt febra şi tusea.
Condusă de oameni de ştiinţă de la University College London, cercetarea a reunit şi analizat rezultatele a şapte mici studii efectuate în China, pe un total de 1.813 pacienţi spitalizaţi pentru boala COVID-19, confirmată prin analize de laborator.
Analiza cercetătorilor din Marea Britanie a indicat că pacienţii cu probleme de respiraţie au avut un risc de 3,7 ori mai mare de a dezvolta forma gravă a COVID-19. Aceştia au prezentat şi un risc de 6,6 ori mai mare de a necesita terapie intensivă, faţă de cei care nu aveau dificultăţi de respiraţie.
Totodată, pacienţii cu BPOC au avut un risc de 6,4 ori mai mare să dezvolte forma gravă a bolii şi de 17,8 mai mare de a necesita îngrijire în terapie intensivă.
„Deşi dispneea nu a fost un simptom deosebit de frecvent la pacienţii cu COVID-19, asocierea semnificativă cu agravarea bolii şi cu internarea în unităţi de terapie intensivă poate ajuta clinicienii să facă diferenţa între cazurile severe şi non-severe cu COVID-19”, a afirmat Jain.
Potrivit unui alt studiu realizat de Autoritatea Naţională de Sănătate din Italia, simptomele cel mai frecvent observate înainte de spitalizare la pacienţii decedaţi de COVID-19 (indiferent de vârstă) au fost febra şi dispneea (dificultăţi în respiraţie) şi mai puţin tuse, diaree şi hemoptiză (tuse cu sânge).
Peste 99% dintre persoanele care au murit în Italia din cauza coronavirusului au suferit de afecţiuni medicale anterioare, potrivit unui studiu.
După ce decesele cauzate de virus au depăşit 5000, cu o creştere de 150% faţă de săptămâna trecută, autorităţile din domeniul sănătăţii au încercat să ofere indicii care să ajute la combaterea răspândirii bolii.
Noul studiu, realizat de Autoritatea Naţională de Sănătate din Italia, citat de Bloomberg, ar putea răspunde la întrebarea de ce rata de deces din Italia, de aproximativ 8% din totalul persoanelor infectate, la momentul efectuării cercetării, era mai mare decât în alte ţări.
Institutul din Roma a examinat datele medicale ale 18% dintre cei care au murit până la 17 martie 2020 şi a constatat că doar trei victime sau 0,8% din total nu aveau patologie anterioară.
Aproape jumătate dintre victime sufereau de cel puţin trei boli anterioare şi aproximativ un sfert avea una sau două afecţiuni anterioare.Peste 75% au avut hipertensiune arterială, aproximativ 35% au avut diabet şi o treime a suferit de boli de inimă.
