Bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru 60% dintre decesele din România, spre deosebire de media europeană de 46%. Moştenirea genetică, fumatul, sedentarismul şi alimentaţia sunt cele mai importante cauze. Ce trebuie să mâncăm pentru a ne proteja inima aflăm de la dr. Clara Alexandrescu, medic cardiolog.
„carne roşie o singură dată pe săpătămână, pește, pui, alimente de tip legume şi fructe cât mai multe şi cât mai puţin procesate”„Alimentaţia pacientului ar trebui să fie urmărită de un dietetician sau la ieşirea din spital sau după prima consultaţie cu medicul cardiolog din ambulatoriu. Sunt foarte puţini cei care spun că fac erori alimentare şi de atunci se referă strict la o friptură de weekend sau mici româneşti. În fapt, pacientul cardiac trebuie să ştie că trebuie să mănânce cât mai puţină mâncare procesată. Este celebră şi indicată în boală cardiacă dietă cretană, adică dietă mediateraneană care spune: carne roşie o singură dată pe săpătămână, pește, pui, alimente de tip legume şi fructe cât mai multe şi cât mai puţin procesate, adică crude în salate cu ulei de masline şi cu un pahar de vin roşu la masă”, afirmă Clara Alexandrescu, medic cardiolog.
„În România mâncăm carne multă faţă de restul Europei şi mai ales mâncăm carne tocată foarte multă în celebrii cârnaţi sau mici româneşti”, adaugă medicul cardiolog.
„E interzis zahărul. Pacientul ar trebui să nu mănânce dulciuri. Zahărul e peste tot, nu doar în dulciuri”, afirmă Clara Alexandrescu.
„Cu mirare când mai facem câte o oră de educaţie medicală la recuperare, pacientul nu ştie că în iaurt e zahăr, deşi el e diabetic de ani de zile, nu ştie că există zahăr în fiecare biscuit sărat. Toate aceste lucruri sunt puţin cunoscute”, precizează medicul cardiolog.
„Cu sarea e cea mai mare problema în România. Românii mănâncă cam 12 grame pe zi ceea ce este mult peste media europeană. Avem şi o chestie: că ne iubim că sarea-n bucate. Francezii mănâncă 6 grame pe zi şi sunt una din naţiile chiar mănâncă sărat”.
„Dacă îl sfătuieşti pe pacient să renunţe la sare îţi spune: de mâine dispare sarea, solniţa de pe masă. Am mai vorbit despre asta că 95% din aportul de sare într-o zi nu vine din sarea pe care am adăugat-o la masă, vine din ceea ce mâncăm, din ceea ce mâncăm procesat sau din mâncarea reîncălzită, România fiind un mare fan al gătesc lunea şi joia şi am mâncare pe toată săptămâna. Există sare în bicarbonatul de sodiu pentru că sarea are o formulă care se numeşte natrium clor, iar natrium se găseşte şi în bicarbonatul de sodiu şi în glutamatul de sodiu. Sodiu se găseşte foarte mult în apă minerală din România, care este extrem de sărată”, menționează Clara Alexandrescu.
„Am făcut o încercare din a află de la pacienţi, câţi dintre ei ştiu cât de sărată este apa pe care o cumpără. Din 100, răspunsul a fost că nu s-au gândit niciodată să se uite pe eticheta de la apă minerală. Pacientul cardiac francez este educat pentru asta. Când îi spunem să mănânce mai puţin sărat, nu înţelege doar că nu mai trebuie să pună sare din solniţa peste roşii şi castraveţi, ci că este foarte atent la ceea ce mănâncă”, adaugă Clara Alexandrescu, medic cardiolog.
Este important de ştiut că 80% din sarea consumată vine din produsele procesate cumpărate, 15% din sarea din solniţa adăugată la masă şi 5% din alimentele în stare naturală.
Citiţi eticheta înainte a cumpără. Este mai simplu să controlezi mâncarea gătită în casă. Nu uitaţi că aveţi nevoie de 2g de sare pe zi, iar în mod normal consumăm peste 10g.
