Potrivit unui studiu brazilian, apigenina, o substanţă care se găseşte în unele plante, cum ar fi muşeţel şi pătrunjel, dar şi în cimbru şi piper roşu, ar îmbunătăţi conexiunile dintre celulele cerebrale. Această descoperire ar putea fi un pas înainte în cercetare pentru a trata boli ca schizofrenia, Alzheimer şi Parkinson.
Pătrunjelul, muşeţelul, cimbrul şi alte plante ajută memoria, se arată într-un studiu recent realizat de cercetătorii de la Institutul de Cercetare şi Educaţie de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro şi de la Universitatea Federală din Bahia, Brazilia.
Într-adevăr, apigenina şi substanţe din acelaşi grup, cunoscut sub numele de flavonoide sunt benefice pentru memorie şi învăţare. Acest concept nu este însă cu totul nou. Mai multe experimente pe animale au dovedit impactul pozitiv al flavonoidelor.
Noutatea este că studiul evidenţiază efectul direct pe care aceste substanţe îl au asupra celulelor umane, precum şi mecanismul lor de acţiune. Flavonoidele sunt prezente în cantităţi mari în anumite produse alimentare. Prin urmare, cercetătorii au ajuns la concluzia că o dieta bogată în flavonoide poate influenţa formarea de neuroni, dar şi modul în care ei comunică în creier.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că, prin aplicarea apigeninei la celulele stem, acestea generează neuroni după 25 de zile. În plus, după ce au fost trataţi cu această componentă naturală, neuronii au format conexiuni mai puternice între ei. „O bună legătură între neuroni este într-adevăr esenţială pentru funcţionarea eficientă a creierului, pentru memorie şi pentru consolidarea funcţiilor de învăţare”, a declarat Stevens Rehen, autorulul principal al studiului.
Apigenina este legată de receptorii estrogenici şi astfel influenţează dezvoltarea, maturizarea şi plasticitatea sistemului nervos. Acest grup de hormoni este de asemenea cunoscut pentru întârzierea tulburărilor neurodegenerative şi psihiatrice, cum ar fi depresia, schizofrenia, Alzheimer şi boala Parkinson.
Cu toate acestea, terapiile pe bază de estrogeni sunt limitate, deoarece o utilizare excesivă poate creşte riscul de tulburări cardiovasculare şi tumori estrogen-dependente. Prin urmare, cercetătorii cred că apigenina poate fi utilizată ca o alternativă la tratamentele viitoare împotriva acestor boli neurodegenerative.
