Numit și criză cardiacă sau atac de cord, infarctul este o urgență medicală, ce impune consult medical și tratament cât mai repede posibil.
Problemă de sănătate gravă, infarctul miocardic se produce după ce una sau mai multe artere coronare se astupă cu un cheag de sânge (tromb). Prin urmare, sângele nu mai ajunge la mușchiul cardiac (miocard), care va fi privat astfel de oxigenul necesar funcționării. Este vorba despre un proces ischemic, cum este numit în termeni medicali, manifestat ca angină pectorală (crize de durere pectorală).
„În fiecare an, în țara noastră, peste 15.000 de persoane suferă un infarct miocardic”Porțiunea de miocard irigată de respectiva arteră se deteriorează (necroză), lucru care se întâmplă după 20 de minute de ischemie.
Infarctul determină tulburări de contracție a cordului, adică aritmii, dintre care unele severe, ce pot duce la deces, inima fiind incapabilă de a mai pompa sânge în corp. De pildă, poate surveni fibrilația ventriculară, o tulburare de ritm gravă, care se manifestă prin contracții ale inimii cu o frecvență de 400-600 pe minut.
Este bine de știut că probabilitatea de stop cardiac sau de aritmii severe este mai mare în primele 2 ore de la producerea infarctului. Din păcate, statisticile arată că, în țara noastră, doar 40% din persoanele care suferă un infarct beneficiază de tratament în spital în primele 3 ore de la apariția atacului de cord.
Info
În fiecare an, în țara noastră, peste 15.000 de persoane suferă un infarct miocardic.
Ateroscleroza, cauza frecventă a infarctului
În 90% din cazuri, infarctul miocardic este cauzat de ateroscleroză. Mai exact, este vorba despre îngustarea vasului de sânge din cauza plăcii de aterom, formată prin acumularea de depuneri de colesterol și de calciu.
Ateroscleroza evoluează în timp, de-a lungul anilor, fără simptome. Astfel, se ajunge la ruperea plăcilor de aterom, când diametrul vasului se reduce simțitor, până la astuparea totală, ceea ce duce la moartea celulelor miocardice.
Peste plăcile de aterom se formează cheaguri (aterotromboză), oprirea totală a curgerii sângelui ducând la apariția infarctului. Alte cauze ale atacului de cord sunt anomaliile congenitale ale arterelor coronare, emboliile coronariene și afecțiunile valvei aortice.
Sfatul specialistului
Dr. Radu Mircea Pretorian
medic specialist cardiologie, Clinica Gral Băneasa, București
Boala coronariană apare când arterele coronare (care transportă sânge și oxigen la mușchiul cardiac) se îngustează din cauza formării plăcilor de aterom. Acestea sunt depuneri de colesterol în interiorul arterelor, care duc la îngustarea acestora (ateroscleroză). Când îngustările devin semnificative, transportul sângelui la mușchiul cardiac se reduce simțitor.
Atunci când placa de aterom se rupe, organismul încearcă să repare această ruptură prin formarea unui cheag de sânge în jurul ei. Acest cheag de sânge poate bloca artera complet, cauzând un infarct miocardic. Principalii factori de risc pentru apariția bolii coronariene sunt: hipertensiunea, diabetul zaharat, dislipidemia, obezitatea, sedentarismul și fumatul.
În ce constă tratamentul
Transportul la spital a persoanei care a suferit un infarct miocardic trebuie să aibă loc cât mai repede posibil.
Ambulanțele moderne au în dotare electrocardiografe, lucru ce permite diagnosticarea infarctului miocardic acut. Astfel, se poate institui imediat tratamentul. Pentru reducerea durerii toracice se administrează analgezic, precum și nitroglicerină.
La spital, după ce se reconfirmă diagnosticul, persoana trebuie transferată într-o secție de supraveghere coronariană, unde este monitorizată și se acordă măsurile terapeutice care se impun. Persoanei i se va monta linie venoasă, i se urmărește tensiunea și i se recoltează analize. Din tratamentul medicamentos fac parte nitroglicerina (sublingual și/sau perfuzie), anagezice, algocalmin, aspirină, heparină și trombolitice (dizolvă cheagurile de sânge, restabilind circulația sangvină). De asemenea, poate fi nevoie și de terapie cu oxigen.
Tratamentul nu este identic la toți pacienții, depinzând de factori precum starea clinică a persoanei și eventualele complicații.
„În cele mai multe cazuri, plăcile de aterom care s-au depus la nivelul arterelor nu pot fi îndepărtate și nu regresează în mod semnificativ, chiar cu tratament medicamentos. Doar proceduri precum angioplastia coronariană sau intervenția de bypass aorto-coronarian pot îmbunătăți fluxul sangvin prin îndepărtarea sau ocolirea obstrucției“, afirmă medicul cardiolog Radu Mircea Pretorian.
Când este nevoie de bypass coronarian
O opțiune de tratament în cazul celor care au suferit un infarct este operația cardiacă prin bypass coronarian. Intervenția chirurgicală este recomandată atunci când blocajul coronarian nu poate fi rezolvat prin angioplastie.
Prin bypass-ul coronarian, indicat celor cu boli severe ale arterelor coronare, se îmbunătățește fluxul sangvin la nivelul inimii. În cadrul acestei intervenții se tratează arterele blocate ale inimii și se creează căi de trecere astfel încât sângele să ajungă la mușchiul cardiac. În timpul operației se recoltează de la pacient o arteră sau o venă sănătoasă dintr-o altă parte a corpului (grefe). Artera sau vena grefată va ocoli regiunea blocată de la nivelul arterei coronare, creându-se o punte ce permite irigarea cu sânge a miocardului afectat.
Operația are anumite indicații, fiind recomandată persoanelor a căror anatomie coronariană nu este corespunzătoare unei angioplastii. De asemenea, este recomandată și celor cu mai multe vase coronare afectate și diabeticilor.
Intervenția poate dura până la 5 ore, în funcție de numărul de artere care trebuie operate. După, pacientul va rămâne 1-2 zile la terapie intensivă, fiindu-i monitorizate tensiunea și pulsul. Se impun controale cardiologice regulate post-operator, pentru evaluarea stării inimii. Poate fi nevoie de repetarea operației în cazul în care apare un blocaj la nivelul arterei sau grefei.
