Fiecare dintre noi s-a confruntat cu simptomele unei răceli. Un nas care curge, strănutatul şi o temperatură uşor mai ridicată pot să nu sune periculos. Dar acestea sunt şi primele simptome ale pertussisului sau tusei convulsive, o boală ce nu poate fi vindecată cu ajutorul ceaiului şi a câtorva zile de odihnă. Mulţi dintre noi nici nu ştiu ce boală perfidă este pertussisul de fapt.
„Pentru a proteja atât sănătatea noastră, cât şi a copiilor noştri miturile despre tusea convulsivă trebuie demolate”Nu cu mult timp în urmă era dificil de găsit informaţia necesară, deoarece nu exista internet sau televiziune prin cablu, iar bibliotecile noastre nu erau ticsite cu tomuri grele şi reviste. Astăzi ne confruntăm cu situaţia opusă: există un exces de informaţii şi trebuie să avem grijă şi să învăţăm să distingem informaţiile corecte de cele greşite. O grămadă de informaţii false se pot găsi despre infecţia pertussisului. Consecinţele bazării pe informaţii false pot fi extrem de severe şi pot pune viaţa în pericol. Pentru a împiedica acest lucru, miturile despre pertussis larg răspândite în societate trebuie distruse cât mai repede.
1. Mit: Pertussisul este o boală istorică şi nu mai reprezintă o ameninţare.
Adevăr: Pertussisul a fost menţionat prima dată la Paris în 1578, în timpul unei epidemii. Se crede că 45.000 de copii au murit de o epidemie de pertussis care a avut loc în Scandinavia în a doua jumătate a secolului optsprezece. Epidemia care s-a dezlănţuit în Anglia în mijlocul secolului al nouăsprezecelea a luat vieţile a 120.000 de copii. Dar nu s-a oprit acolo. Pertussisul continuă să provoace moartea a nenumărate persoane din întreaga lume. Potrivit informaţiilor oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 16 milioane de cazuri s-au înregistrat în lume în 2008, din care 195.000 au produs moartea copiilor.
2. Mit: Pertussisul este doar o tuse iritantă.
Adevăr: Nu este întâmplător faptul că pertussisul este una dintre cele mai des întâlnite boli, care provoacă moartea infantilă. În timpul unui atac de tuse, căile respiratorii încep să facă spasme din cauza unei toxine eliberate de bacteriile care provoacă pertussisul. Aceasta este periculos în special pentru bebeluşii a căror respiraţie se poate opri în timp ce tuşesc. Tusea este principalul simptom al pertussisului, dar complicaţiile bolii includ pneumonia, iar în cazurile rare – afecţiuni ale creierului, apoplexie sau chiar deces, aşa cum s-a scris mai sus.
3. Mit: Pertussisul este o boală ce afectează numai copiii.
Adevăr: Bebeluşii au cel mai mare risc de a se îmbolnăvi de pertussis. Au o sensibilitate ridicată la această infecţie până în jurul vârstei de 5 ani, chiar dacă sunt vaccinaţi conform planului. Durează circa o lună să se formeze imunitatea după a doua vaccinare. Totuşi, nu doar bebeluşii suferă de această boală. În zilele noastre, numărul cazurilor de pertussis în rândul adolescenţilor şi adulţilor este în creştere. Cu toate acestea, nu există multe diagnosticări printre adulţi, probabil din cauză că au forme mai puţin severe ale bolii. Din acest motiv, pertussisul este rareori suspectat şi diagnosticat la adulţi. Totuşi, adulţii în ziua de azi au cea mai mare probabilitate de a fi purtători al agentului pertussisului, care afectează indivizii cei mai mici şi mai sensibili.
4. Mit: Dacă sunt vaccinat/(ă) sau am mai avut boala– nu mă îmbolnăvesc
Adevăr: După vaccin, imunitatea durează până la 10 ani şi slăbeşte treptat; prin urmare, atât adolescenţii, cât şi adulţii sunt supuşi riscului de infecţie cu pertussis. După ce aţi avut boala, se formează o imunitate durabilă, dar nici aceasta nu este eternă. Cercetătorii au descoperit că după recuperarea în urma pertussisului, imunitatea dezvoltată vă poate proteja împotriva bolii între 4 şi 20 de ani.
5. Mit: Bebeluşii au o imunitate la pertussis pe care au moştenit-o de la mama lor
Adevăr: În majoritatea cazurilor, mama nu are nici ea imunitate la pertussis; de aceea, nu poate transmite imunitatea ei nou-născutului. Chiar dacă a fost vaccinată în copilărie, imunitatea ei în faţa bolii va fi slăbit de-a lungul anilor. Prin urmare, mama este şi ea sensibilă la pertussis şi nu poate transmite nicio protecţie copilului ei. În concluzie, este recomandat ca părinţii şi alte persoane care vin în contact cu nou-născutul să se vaccineze. Cel mai bine este să fie făcut înainte de începutul sarcinii.
6. Mit: Tratarea pertussisului este foarte simplă, aşa că este în regulă să vă asumaţi riscul şi să nu vă vaccinaţi
Adevăr: Pertussisul trebuie tratat cu antibiotice; totuşi, ele ajută numai la oprirea răspândirii bolii, astfel ca bolnavul să nu mai infecteze pe alţii. Chiar şi când se folosesc medicamente, tusea durează 3-4 săptămâni şi uneori chiar mai mult. Sunt posibile şi complicaţii. De aceea este întotdeauna mai bine să vă vaccinaţi şi să evitaţi să luaţi boala cu desăvârşire.
7. Mit: Vaccinurile sunt doar o afacere farmaceutică
Adevăr: Folosirea vaccinurilor a redus semnificativ numărul infecţiilor devastatoare în rândurile umanităţii. În zilele noastre, oamenii au uitat pur şi simplu cât de îngrozitoare erau consecinţele poliomielitei, difteriei, rubeolei sau ale pojarului. Datorită acestui lucru, numărul persoanelor care cred că vaccinările nu mai sunt necesare şi că aduc doar profit reprezentanţilor din domeniul sănătăţii este în creştere. Însă vaccinarea este cea mai eficientă măsură disponibilă pentru păstrarea unei stări bune de sănătate. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, vaccinurile salvează cel puţin două milioane de vieţi pe an.
8. Mit: Vaccinul împotriva pertussisului este periculos.
Adevăr: Vechiul tip de vaccin folosit împotriva pertussisului era denumit celular. După folosirea lui, efecte nedorite, cum ar fi tusea şi plânsetul persistent şi de neconsolat, apăreau destul de des. Din cauza acestor motive, Japonia a oprit vaccinarea copiilor împotriva pertussisului în 1975 şi în decurs de trei ani numărul cazurilor de pertussis în Japonia a crescut de la 400 la 13.000. A fost o lecţie dureroasă, dar a demonstrat că beneficiile vaccinurilor depăşesc cu mult riscurile potenţiale. Acum noul vaccin sigur acelular este folosit în întreaga lume.
În viaţă trebuie să alegem tot timpul ce să credem şi ce să nu credem. Dacă ne interesează prea puţin subiectul sau evităm să citim literatura de specialitate, există probabilitatea de a ne confrunta cu dificultăţi în a distinge între informaţiile autentice şi informaţiile care sunt pur şi simplu anecdotice. Unele din miturile greşite sunt prezentate foarte frumos şi au fost răspândite pe scară largă pentru mult timp. Prin urmare, ele sunt extrem de periculoase. Dacă nu ne ghidăm după cunoaşterea ştiinţifică, ne riscăm vieţile. Pentru a ne proteja atât sănătatea noastră, cât şi a copiilor noştri miturile existente despre tusea convulsivă trebuie demolate.
