Rezultatele unui studiu confirmă statistic o teorie mai veche care spune că religia, indiferent de realitatea credințelor propovăduite, are o utilitate socială importantă. Participarea la activități religioase este un antidepresiv mult mai eficient pentru europenii de peste 50 de ani decât participarea la activități sportive, educaționale sau politice, potrivit unui studiu al Facultății de Medicină Erasmus din Rotterdam.
Peste 9.000 de europeni peste 50 de ani au fost urmăriți de cercetători de-a lungul a patru ani, singură activitate asociată consistent cu o stare de bine fiind mersul la biserică, moschee sau sinagogă. În schimb participarea la activități politice sau comunitare are un efect doar pe termen scurt, pe termen lung ducând la creșterea simptomelor depresive. Activitățile sportive sau alte activități sociale nu au niciun efect benefic.
“Biserica pare să joace un rol social foarte important în scăderea frecvenței depresiei de vârstă a treia”, spune dr. Mauricio Avendano, unul dintre autorii studiului și epidemiolog la The London School of Economics and Political Science (LSE). “Nu e clar dacă asta se datorează religiei în sine sau dacă e vorba mai degrabă de faptul că oamenii nu se simț izolați social aparținând de o comunitate”.
Mersul la slujbele religioase te ferește de depresie?
Pe de altă parte, un studiu realizat recent de Universitatea Harvard sugerează că prezența regulată la slujbele bisericești poate ajuta la prelungirea speranței de viață. Investigatorii au analizat datele a aproximativ 75.000 de asistente medicale de vârstă medie din Statele Unite, ce au trebuit să completeze un chestionar cu diferite întrebări la fiecare patru ani. Acest studiu a cărui obiectiv era stadiul de sănătate al asistentelor medicale, ce a fost efectuat în perioada 1992 – 2016, pe lângă diversele aspecte ale vieții, a cuprins și întrebări legate de prezența la serviciile unei biserici.
Rezultatele unui studiu confirmă statistic o teorie mai veche care spune că religia, indiferent de realitatea credințelor propovăduite, are o utilitate socială importantă. Participarea la activități religioase este un antidepresiv mult mai eficient pentru europenii de peste 50 de ani decât participarea la activități sportive, educaționale sau politice, potrivit unui studiu al Facultății de Medicină Erasmus din Rotterdam.
Peste 9.000 de europeni peste 50 de ani au fost urmăriți de cercetători de-a lungul a patru ani, singură activitate asociată consistent cu o stare de bine fiind mersul la biserică, moschee sau sinagogă. În schimb participarea la activități politice sau comunitare are un efect doar pe termen scurt, pe termen lung ducând la creșterea simptomelor depresive. Activitățile sportive sau alte activități sociale nu au niciun efect benefic.
“Biserica pare să joace un rol social foarte important în scăderea frecvenței depresiei de vârstă a treia”, spune dr. Mauricio Avendano, unul dintre autorii studiului și epidemiolog la The London School of Economics and Political Science (LSE). “Nu e clar dacă asta se datorează religiei în sine sau dacă e vorba mai degrabă de faptul că oamenii nu se simț izolați social aparținând de o comunitate”.
Mersul la slujbele religioase te ferește de depresie?
Pe de altă parte, un studiu realizat recent de Universitatea Harvard sugerează că prezența regulată la slujbele bisericești poate ajuta la prelungirea speranței de viață. Investigatorii au analizat datele a aproximativ 75.000 de asistente medicale de vârstă medie din Statele Unite, ce au trebuit să completeze un chestionar cu diferite întrebări la fiecare patru ani. Acest studiu a cărui obiectiv era stadiul de sănătate al asistentelor medicale, ce a fost efectuat în perioada 1992 – 2016, pe lângă diversele aspecte ale vieții, a cuprins și întrebări legate de prezența la serviciile unei biserici.
Investigatorii au găsit că femeile ce au frecventat biserica mai mult de o dată pe săptămână, au prezentat un risc de 33 % mai mic de a muri în perioada efectuării studiului, în comparație cu celelalte ce au declarat că nu au frecventat biserica niciodată. Asistentele ce au declarat că au frecventat o dată pe săptămână, riscul era de 26 % mai mic, iar cele ce frecventau mai rar, prezentau un risc de 13 % mai mic, decât cele ce nu frecventau deloc.