Laptele de măgăriţă este produs de un fermier din Apuseni.
Acesta creşte mai nou măgăriţe, animale care odinioară erau folosite îndeosebi pentru transport de către ciobani,
Printre principalele atracţii ale Târgului Apulum Agraria, desfăşurat la acest sfârşit de săptămână la Alba Iulia, se află şi mai multe măgăriţe, printre care şi un pui de 30 de zile, aparţinând unui fermier din Cîmpeni, Aurel Stan, care a înfiinţat recent Asociaţia Crescătorilor de Măgăriţe din Transilvania.
Fermierul a declarat, că în prezent măgarul e o specie pe cale de dispariţie în ţara noastră şi că trebuie promovate în consecinţă programe pentru conservarea sa. El a spus că înainte măgarul era folosit la transport samarizat de către ciobani, care acum dispun de maşini de teren şi au renunţat astfel, cei mai mulţi, la aceste animale. Crescătorul însuşi a cumpărat, cu 2.000 de lei, primele măgăriţe de la un cioban de lângă Turda, care voia să scape de ele.
‘Primele şase, şapte le-am luat foarte ieftin. Le-am găsit la un cioban de lângă Turda, care zicea că nu ştie ce să facă cu ele’, a declarat Aurel Stan, care a adăugat că investiţia a fost foarte mică, de 2.000 de lei.
El a subliniat că foarte puţină lume mai ţine măgari la noi în ţară, în străinătate este o piaţă foarte bună pentru produsele oferite de aceste animale. ‘Ciobanii cam au abandonat măgarii. Iar pentru lapte nu s-a pus un accent deosebit. În străinătate are însă o nişă de piaţă foarte bună’, a afirmat Aurel Stan.
Se poate spune că în prezent şi fermierul are o clientelă fidelă pentru laptele crud de măgăriţă, livrat îndeosebi în Cluj Napoca şi Alba Iulia. Preţul unui litru este de o sută de lei, acesta fiind ambalat în recipiente de diferite gramaje.
‘Laptele de măgăriţă are 96% din caracteristicile laptelui mamar şi are o enzimă care asigură imunitatea organismului. (…). Este achiziţionat mai ales pentru bebeluşi, pentru că acum femeile devin mame mai târziu şi multe nu mai pot alăpta. Principalii clienţii sunt mămicile’, a spus crescătorul de măgăriţe.
El a explicat că în antichitate cel mai complex antibiotic folosit a fost laptele de măgăriţă, care este indicat şi pentru cei cu afecţiuni respiratorii, digestive, reglând foarte bine tranzitul intestinal. ‘Conţine Omega 3, Omega 6, chiar şi în curele de slăbire e bun. Femeile îl folosesc extern pentru ten’, a mai spus fermierul.
În prezent, acesta are 20 de măgăriţe, din care cinci cu lapte. Animalele, fiecare cu nume – Bella, Rita, Mura etc – au vârste între 3 şi 15 ani. Cel mai mic din fermă este un pui de numai 30 de zile.
‘Măgăriţa se mulge o dată în zi. Noaptea separ puiuţul de măgăriţă, luăm primul muls, iar restul rămâne la puiuţ’, a explicat acesta. Pentru că nu toate măgăriţele din fermă sunt cu lapte, cantitatea care poate fi vândută în total ajunge zilnic la patru – cinci litri, a precizat Stan.
Fermierul a menţionat că deşi se zice că măgarul e un animal care se ţine foarte uşor, acest lucru nu e adevărat. ‘Ca să obţii producţie bună, îi trebuie un habitat foarte bun, linişte, apă şi furaj foarte diversificat în floră’, a explicat Stan.
Acesta este ajutat la fermă de un angajat, fiind sprijinit însă de întreaga familie, inclusiv de fiică, absolventă de Ştiinţe Economice, şi de băiat, student la Medicină Veterinară.
Din Asociaţia Crescătorilor de Măgăriţe din Transilvania fac parte deocamdată în jur de 20 de membri, din Alba, Bihor, Cluj, Timiş, care deţin cam 200 de măgăriţe. La nivel de ţară se estimează că sunt cam 2.000 de măgari, ceea ce înseamnă foarte puţin, a conchis Aurel Stan.
Ajuns la cea de-a XXV-a ediţie, Târgul Apulum Agraria se desfăşoară de vineri până duminică la Alba Iulia, în organizarea Consiliului Judeţean Alba, Primăriei şi Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Alba. În cadrul evenimentului, pe lângă posibilitatea achiziţionării de către vizitatori de produse specifice acestei perioade, sunt organizate demonstraţii culinare, de sucuri de fructe şi legume, apicole, demonstraţii de dresaj canin, de hipism şi concursuri pentru cei peste 160 de expozanţi.
