
Contactat duminică specialistul în boli infecţioase spune că este încrezător că a găsit un remediu pentru coronavirus. Profesorul Didier Raoult consideră „imoral” că trebuie să aşteptam administrarea lui şi spune că nu „îi pasă” de lansarea unui studiu clinic.
– Înţelegeţi-mă bine: sunt un om de ştiinţă şi gandesc ca un om de ştiinţă bazându-ma pe elemente verificabile. Am produs mai multe date despre bolile infecţioase decât oricine din lume. Sunt medic, văd oameni bolnavi. Am 75 de pacienţi spitalizaţi, 600 de consultări pe zi. Deci părerile unii despre ceilalţi, dacă ai şti cat de mult nu-mi pasă. În echipa mea, suntem oameni pragmatici, nu păsări pe platouri televizate.
– Cum aţi ajuns să lucraţi la clorochină şi să vă spuneţi că ar putea fi eficienta în tratarea coronavirusului?
– Problema din această ţară este că oamenii care vorbesc sunt de o ignoranţă enormă. Am făcut un studiu ştiinţific despre clorochină şi viruşi în urmă cu treisprezece ani, studiu care a fost publicat. De atunci, alte patru studii realizate de alţi autori au arătat că coronavirusul este sensibil la clorochină. Toate acestea nu sunt noi. Este sufocant faptul că cercul factorilor de decizie nu este nici măcar informat despre starea ştiinţei. Ştiam despre eficacitatea potenţială a clorochinelor pe modelele de cultură virală. Ştiam că este un antivirus eficient. În experimentele noastre am decis să adăugăm un tratament cu azitromicină (un antibiotic împotriva pneumoniei bacteriene, nota editorului) pentru a evita infecţiile secundare bacteriene. Rezultatele au fost spectaculoase la pacienţii cu Covid-19 când s-a adăugat azitromicină la hidroxiclorochină.
– Cum rămâne cu riscurile unor efecte nedorite grave legate de administrarea clorochinei, în special la doze mari?
– Spre deosebire de ceea ce spun unii oameni la televizor, Nivaquine (numele unuia dintre medicamentele concepute pe bază de clorochina, nota editorului) este mai puţin toxic decât Doliprane (paracetamol) sau aspirina administrate în doze mari. În orice caz, un medicament nu trebuie luat uşor şi trebuie prescris întotdeauna de către un medic generalist.
– Ar trebui, după cum solicită Organizaţia Mondială a Sănătăţii, să generalizăm testele în Franţa?
– Să avem curajul să o spunem: metodele haotice în stil francez nu funcţionează. Franţa face doar 5000 de teste pe zi, când Germania efectuează 160.000 pe săptămână! Există un fel de discordie. În bolile infecţioase, diagnosticăm oamenii şi, odată ce obţinem rezultatul, îi tratăm. Mai ales că începem să vedem oameni care poartă virusul, aparent fără semne clinice, dar care, într-un număr nesemnificativ de cazuri, au leziuni pulmonare vizibile pe CT care arată că sunt bolnavi. Dacă aceste persoane nu sunt tratate la timp, există un risc rezonabil ca acestea să fie găsite în terapie intensivă acolo unde nu vor fi salvate. Testarea oamenilor numai atunci când sunt deja bolnavi grav este, prin urmare, un mod extrem de artificial de creştere a mortalităţii.