Incidentul produs la frontiera turco-siriană, unde armata turcă a doborât un avion militar rus, intervine în contextul în care Administraţia Recep Tayyip Erdogan exprimase în mai multe rânduri nemulţumire privind bombardamentele ruse în regiuni siriene în care trăiesc etnici turci.
Administraţia islamisto-conservatoare de la Ankara denunţase în mai multe rânduri, în ultimele săptămâni, raidurile ruse în Siria, îndemnând Rusia să atace exclusiv poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic.
De fapt, regimul Recep Tayyip Erdogan are propriile interese în conflictul din Siria, temându-se în primul rând de avansarea miliţiilor kurde. În plus, conform premierului rus Dmitri Medvedev, oficiali turci au „interese financiare directe” în comerţul cu petrol efectuat ilegal de organizaţia teroristă Stat Islamic.
Mai mult, în ultima vreme, liderii de la Ankara au exprimat preocupări din ce în ce mai intense privind situaţia etnicilor turci care trăiesc în nordul Siriei.
Marţi dimineaţă, armata turcă a doborât un bombardier rus, la frontiera dintre Siria şi Turcia. Ankara susţine că avionul militar rus intrase câteva secunde în spaţiul aerian turc, deşi nu există dovezi în acest sens. Moscova a explicat că avionul nu a intrat deloc în spaţiul aerian turc, iar preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că incidentul va avea „consecinţe grave”. „Dar, oricum, piloţii noştri şi avionul nu reprezentau nicio ameninţare la adresa Turciei. Acest lucru era evident. Participau la operaţiuni împotriva reţelei teroriste Stat Islamic”, a afirmat Putin. „Pierderea reprezintă o lovitură aplicată în spate de către complici ai teroriştilor, iar Rusia nu va tolera acest lucru”, a avertizat Putin, condamnând atitudinea Turciei.
După incident, cel mai grav produs între NATO şi Rusia în ultimii 50 de ani, Erdogan a adoptat o atitudine diplomatică, explicând că nu vrea escaladarea tensiunilor cu Rusia. Însă liderul de la Ankara, acuzat de multe ori de tendinţe autoritariste, a reiterat, în contextul argumentaţiei pentru justificarea doborârii avionului rus, că Rusia trebuie să atace strict poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic, nu sate ale comunităţii turce din Siria.
„Rusia a transmis că a intervenit aerian în Siria pentru atacarea Daesh” (n.red. – reţeaua teroristă Stat Islamic). Dar membrii organizaţiei teroriste Daesh nu sunt prezenţi în regiunea siriană Latakia, nici în zonele nordice în care sunt etnici turci… Să nu ne lăsăm induşi în eroare…”, a subliniat liderul turc, citat de Reuters.
Şi premierul Ahmet Davutoglu, un apropiat al lui Erdogan, a avut aceeaşi retorică miercuri, atrăgând atenţia că atacurile ruse asupra etnicilor turci din Siria nu pot fi efectuate sub pretextul contracarării reţelei teroriste sunnite Stat Islamic.
Statele Unite au transmis că nu sunt implicate în doborârea avionului rus, unii oficiali recunoscând că aparatul militar era în spaţiul aerian sirian în momentul în care a fost vizat de armata turcă, după ce intrase scurt timp în spaţiul Turciei. Alianţa Nord-Atlantică a adoptat un ton rezervat, semnalând că este alături de Turcia, dar îndemnând Ankara şi Moscova să evite escaladarea conflictului.
O coaliţie condusă de Statele Unite efectuează de peste un an raiduri aeriene în Siria şi Irak, vizând poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic. Din coaliţie fac parte ţări precum Australia, Canada, Marea Britanie, Franţa, Bahrain, Iordania, Maroc, Qatar, Arabia Saudită şi Turcia.
Rusia a lansat la sfârşitul lunii septembrie raiduri aeriene în Siria, pentru susţinerea regimului Bashar al-Assad. Statele Unite şi NATO au acuzat Rusia că atacă poziţii ale insurgenţilor susţinuti de Occident. Moscova susţine că vizează exclusiv poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic, care ocupă regiuni din Irak, Siria, Libia şi Egipt, unde a proclamat un „califat islamic”.
Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeste 250.000 de morţi.