Mai mult de 9 din 10 persoane trăiesc în zone în care poluarea aerului trece dincolo de limitele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind puţin periculoase pentru sănătate. Aceste date reies din ultimele rapoarte ale OMS, care pun la dispoziţie şi o hartă interactivă care prezintă gradul de poluare a aerului pentru fiecare ţară în parte. În cazul României, harta indică un grad destul de ridicat de poluare a aerului în zona Capitalei şi în împrejurimi.
În jur de 3 milioane de decese care au loc în fiecare an sunt puse pe seama poluării aerului din mediul exterior, însă acelaşi risc îl prezintă şi poluarea aerului din locuinţele noastre. În 2012, un număr estimativ de 6,5 milioane de decese, adică 11,6% din totalul deceselor la nivel mondial, au fost asociate poluării aerului în mediul exterior şi în locuinţa proprie.
Acest tip de decese apare în 90% dintre cazuri în ţări slab şi mediu dezvoltate. Potrivit datelor OMS, aproape 2 din 3 decese cauzate de poluarea aerului au fost înregistrate în Asia de sud-est şi în regiunile din vestul Pacificului.
Poluarea aerului conduce la creşterea riscului de dezvoltare a infecţiilor respiratorii, infecţii care conduc, în cele din urmă, la agravarea sau apariţia unor alte afecţiuni.
„Poluarea aerului continuă să fie o problemă de sănătate atât pentru copii, cât şi pentru femei, cât şi pentru toţi adulţii. Pentru ca oamenii să fie sănătoşi, ei trebuie să respire aer curat de la prima gură de aer până la ultima”, a explicat Flavia Bustreo, director adjunct al OMS.
Sursele principale ale poluării aerului includ modalităţile de transport ineficiente, activităţile industriale sau pierderile casnice. Există, totuşi, zone în care poluarea aerului nu apare din pricina activităţilor desfăşurate de oameni. De exemplu, în zonele deşertice, aerul este poluat în urma furtunilor care ridică foarte mult praf. Sursa: Gandul